Fostul președinte al Ucrainei muțumește Rusiei: "Putin mi-a salvat viața". Ce s-a întâmplat în timpul Euromaidanului

Fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici, al cărui refuz de a semna un acord de asociere cu UE a dus la izbucnirea Euromaidanului şi apoi la revoluţia din Ucraina, a acordat primul interviu unei organizaţii media din Vest după ce a fost înlăturat de la putere şi a fugit în Rusia. Pentru prima dată, Ianukovici acceptă că este responsabil pentru zecile de protestatari împuşcaţi mortal în Piaţa Independenţei din Kiev, în iarna lui 2014.

Viktor Ianukovici, a cărui apropiere notorie de Moscova a contribuit în mare parte la izbucnirea mişcării de protest Euromaidan în toamna lui 2013, se află încă în Rusia, acolo unde a fugit după ce zeci de mii de protestatari i-au cerut demisia, în stradă, luni la rând. Într-un interviu acordat BBC, Ianukovici vorbeşte acum despre masacrarea protestatarilor din Piaţa Independenţei, acolo unde sute dintre ei se baricaseră în corturi, refuzând să elibereze zona până când preşedintele pro-rus nu va demisiona.    

După numeroase confruntări între forţele de represiune mobilizate de puterea pro-rusă şi zeci de poveşti şi mărturii despre protestatari răpiţi, torturaţi şi ucişi, violenţele au ajuns la apogeu în 18-20 februarie, când în jur de 100 de protestatari au fost ucişi, de lunetişti, în Piaţa Independenţei.  

„Nu-mi neg responsabilitatea”, le-a spus acum Ianukovici jurnaliştilor străini despre masacrarea protestatarilor. „Nu am dat niciun ordin (să fie folosite arme de foc), nu era autoritatea mea. Eu am fost împotriva oricărei utilizări a forţei, ca să nu mai vorbim despre utilizarea armelor de foc, am fost împotriva vărsării de sânge. Însă membrii forţelor de securitate şi-au îndeplinit atribuţiile, în conformitatea cu legile în vigoare. Ei aveau dreptul să folosească armamentul”, spune el. 

  Atunci, după ce s-a ascuns câteva zile, Viktor Ianukovici a fugit în Rusia, la Rostov-pe-Don. Ianukovici spune acum că preşedintele rus Vladimir Putin i-a salvat viaţa ordonând forţelor speciale să-l aducă în Rusia, în noaptea de 23 februarie 2014. „Faptul că Vladimir Putin a luat acea decizie, la recomandarea forţelor sale speciale, a fost corect şi a fost treaba lui", a spus fostul preşedinte ucrainean. Putin "nu m-a consultat" înainte, a precizat el. „Îi sunt, desigur, recunoscător că a dat ordinul, a ajutat securitatea mea să mă scoată (de acolo) şi mi-a salvat viaţa”, a continuat Ianukovici, adăugând că el crede că viaţa îi este în continuare în pericol.  

Încă nu există informaţii clare cu privire la lunetiştii care au tras în mulţime. Printre cele mai răspândite zvonuri cu privire la aceştia este că erau membri ai trupelor de elită din armata ucraineană şi că au folosit arme de război, interzise în astfel de situaţii.    

Evenimentele din acele zile, cele mai sângeroase din toate lunile de proteste - care au forţat până la urmă căderea regimului pro-rus şi organizarea de alegeri generale şi prezidenţiale anticipate - au fost anchetate inclusiv de experţi criminalişti străini. Ucraina a acordat jurisdicţie Curţii Penale Internaţionale (CPI) de la Haga pentru violenţele din acele zile, pe care Kievul le numeşte în continuare „crime împotriva umanităţii”. Cu toate acestea, este foarte puţin probabil ca Ianukovici şi ceilalţi care au dat ordinul de deschidere a focului asupra mulţimii să fie aduşi vreodată în faţa unui tribunal penal internaţional, cu atât mai puţin CPI.    

Deşi Ucraina nu este membră deplină în convenţia CPI, tratatul de bază al Curţii, Statutul de la Roma, asigură tuturor statelor capacitatea de a da tribunalului jurisdicţie în anumite cazuri, chiar şi fără a deveni membre depline ale CPI. Această prevedere a fost folosită în trecut de la Coasta de Fildeş şi de Palestina.    

CPI are jurisdicţie şi poate interveni numai în cazuri clare: crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid. Având în vedere natura evenimentelor din Ucraina, prima şi ultima categorie sunt cel mai probabil excluse din start: crime de război se pot înfăptui numai când există o stare de conflict armat, iar guvernul ucrainean nu a declarat nici o secundă stare de urgenţă. Genocidul presupune un efort concentrat pentru a distruge, total sau parţial, un grup rasial, religios sau etnic.   

Astfel că singura posibilitate pentru ca Ianukovici să ajungă în faţa Curţii de la Haga este urmărirea sa pentru crime împotriva umanităţii. Dacă procurorii cred că Ianukovici şi apropiaţii săi au ordonat atacuri sistematie asupra civililor, atunci Curtea ar putea delanşa o imvestigaţie completă.    

Chiar şi aşa însă, solicitarea Ucrainei are de trecut încă două obstacole. Primul este trecerea pragului de „gravitate”. CPI  a fost înfiinţată pentru a investiga doar cele mai grave crime din lume. Iar o represiune sângeroasă a unor proteste, care s-a soldat cu cel puţin 88 de morţi, ar putea să nu se califice în această categorie, scrie FP.   

Acum câţiva ani, judecătorii CPI au avut păreri împărţite cu privire la cazul Kenyei, unde peste 1.000 de persoane au murit într-o serie de violenţte post-electorale, mai exact dacă acesta se califică pentru a fi judecat de CPI. Au decis până la urmă că da, dar asta arată că pragul este strict, chiar şi când vorbim de un număr mult mai ridicat de victime.    

Al doilea obstacol este doctrina curţii privind „complementaritatea”, care presupune că CPI va investiga doar atunci când instanţele naţionale nu vor sau nu o pot face. Având în vedere nemulţumirea în creştere a poporului faţă de preşedintele demis, mai ales după mediatizarea recentă a stilului opulent de viaţă al acestuia şi al apropiaţilor săi, ucrainenii ar putea insista ca acesta să fie judecat intern. În acest caz, CPI nu se va implica.    

Cronologia masacrului din Euromaidan  

MARŢI, 18 FEBRUARIE:  

- Un marş la care participă peste 20.000 de manifestanţi proeuropeni degenerează în confruntări cu forţele de ordine în apropierea Parlamentului, unde urma să fie dezbătută o reformă constituţională vizând limitarea puterilor preşedintelui. Poliţia utilizează gaze lacrimogene, grenade asurzitoare şi gloanţe de cauciuc împotriva manifestanţilor, care aruncă pavele şi cocteiluri Molotov. 

  - Metroul este închis, iar circulaţia automobilelor este limitată.  

- Contestatari ocupă Primăria Kiev, pe care au evacut-o în urmă cu două zile. Casa Sindicatelor, cartierul general al manifestanţilor, este devastată de un incendiu.   

- Poliţişti antirevoltă, precedaţi de vehicule blindate echipate cu tunuri de apă, încep să disloce, seara, mii de contestatari adunaţi în Piaţa Independenţei (Maidan), ocupată de trei luni.   Manifestanţi ridică un adevărat zid de foc, pentru a se proteja de forţele de ordine. Patru persoane sunt ucise în timpul asaltului. 

- La Liov (vest), aproximativ 5.000 de manifestanţi preiau controlul asupra unor clădiri oficiale şi depozite de armament.   

- Preşedintele Viktor Ianukovici se întâlneşte cu lideri ai opoziţiei şi reclamă evacuarea Pieţei Independenţei. El discută la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin. 

  - Moscova atribuie intensificarea violenţelor politicii occidentalilor.  

MIERCURI, 19 februarie:   

- După o noapte de violenţe, manifestanţi şi poliţişti se înfruntă la Maidan.   - Moscova îndeamnă UE să convingă opoziţia să "coopereze cu autorităţile" şi să se delimiteze de forţe radicale, acuzate că vor să dea "o lovitură de stat".  

- Serviciile de Securitate (SBU) lansează o anchetă pentru tentativă de preluare ilegală a puterii, după care anunţă măsuri excepţionale "antiteroriste". Şeful Statului Major interarme este destituit.   

- O serie de ţări europene îndeamnă la adoptarea de sancţiuni împotriva celor care se fac vinovaţi de reprimare. Parisul şi Berlinul condamnă "acte incalificabile şi inadmisibile".  

ONU îndeamnă la efectuarea unei "anchete urgente şi independente", NATO ameninţă că va revizui cooperarea cu Kievul. Statele Unite interzic eliberarea de vize pentru aproximativ 20 de cadre ucainene de rang înalt.   

- Ianukovici anunţă seara un "armistiţiu", la finalul unei întâlniri cu opoziţia.   - Bilanţul confruntărilor, începând de marţi, se ridică la 28 de morţi, inclusiv zece poliţişti.  

JOI, 20 februarie: 

  - Escaladarea violenţei s-a soldat cu 67 de morţi în rândul manifestanţilor, începând de marţi, la Kiev, potrivit autorităţilor municipale, forţele de ordine executând foc cu gloanţe reale.   Sute de manifestanţi atacă dimineaţa un cordon de poliţişti, la Maidan, reluând controlul asupra pieţei. În total, 67 de poliţişti sunt capturaţi, potrivit Ministerului de Interne.  

- Personalul de la sediul Guvernului este evacuat. Primarul Kievului părăseşte partidul aflat la putere, în semn de protest faţă de "baia de sânge". 

  - Trei miniştri de Externe - din Franţa, Polonia şi Germania - se întâlnesc, la prânz, în mod succesiv, cu lideri ai opoziţiei, iar apoi cu Ianukovici.   

- Kremlinul trimite un reprezentant, pe Vladimir Lukin, la solicitarea preşedinţiei ucrainene, să participe la o mediere cu opoziţia.  

- Miniştrii de Externe din UE au ajuns, seara, într-o reuniune de criză, la un acord prin care să nu se acorde vize "celor care sunt pătaţi de sânge", în Ucraina, şi să le fie blocate averile.

sursa